Etalarea averii
Etalarea averii a fost mereu o idee proasta. Mereu a atras ura sau invidia celor din clasele de jos. Nu pentru ca a fost vointa lor, ci pentru
ca foamea, neajunsurile si frustrarile ii indeamna sa il creada pe the highest bidder.
Stiu ca nu suna political correct acum, insa
acesta e adevarul
Masele au fost mereu manipulate apeland la burta lor goala. Asa a fost in antichitate. Asa a fost in evul mediu. Asa a
fost in epoca moderna si asa e si in epoca contemporana.
Ori cei care isi etalau averea au fost clasificati mereu, de catre radicali, dupa o
sumedenie de criterii: ba etnice, ba sociale, ba religioase sau poltice. Practic, daca esti instarit si o arati mai mult decat trebuie, un partid
extremist sau altul te va introduce intr-o categorie spre care incearca sa directioneze ura maselor, ca sa poata controla aceste mase. In anii 30,
evreii erau de vina. In anii 50, burghezii-mosierii capitalisti si asa mai departe. Prin acest fel, partidele extremiste realizeaza doua obiective
majore:
1. Isi creaza o masa critica de suporteri in randul maselor votante
2. Isi elimina concurenta, caruia pe urma ii va lua locul
(spre exemplu: sa ne amintim cum nazistii si-au insusit averile si functiile evreilor, iar comunistii au facut la fel cu cei din clasa de mijloc,
indiferent de etnie).
De aceea, cel mai bine e sa nu arati niciodata ce
ai.
Vorba aia veche istro-romaneasca:
Trei lucruri sa nu-ti arati:
gandul inaintea prostului
bogatia inaintea saracului
veselia inaintea celui ce plange.
Tags: cugetari